Un amfiteatru roman pierdut în istorie, descoperit la Drobeta

Divertisment

La sfârșitul secolului XIX istoricii și arheologii au început să caute în șantierele arheologice deschise de-a lungul Dunării amfiteatrul militar roman care apare într-un basorelief de pe Columna lui Traian, monument închinat triumfului acestui împărat asupra dacilor, construit de arhitectul Apolodor din Damasc în anul 113 d.Ch.

Pe teritoriul de azi al României astfel de amfiteatre romane au fost descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la Porolissum, la Micia și Vețel pe Mureș, însă niciunul dintre acestea nu a fost și identificat ca fiind reprezentat în vreuna din cele aproape 2.500 de scene de pe columnă.

Directorul Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin, Doinița Chircu, a declarat, pentru AGERPRES, că enigma amfiteatrului care apare stilizat pe Columna lui Traian de la Roma a atras foarte mulți cercetători specializați în descifrarea tainelor istoriei romane și dacice. 

„Timp de un secol s-a crezut că imaginile săpate în piatră de Apolodor sunt fantezii și nicidecum o cronică a războaielor reale purtate de Traian împotriva dacilor în perioadele 101-102 și 105-106”, a afirmat Chircu.

Descoperirea în anul 2010 a unor ruine romane în apropierea Castrului roman amplasat în vecinătatea celor două picioare ale podului lui Traian de peste Dunăre avea să confirme ipoteza emisă cu peste un secol în urmă că pe columna de la Roma sunt sculptate scene reale din timpul confruntărilor dintre armatele lui Traian și daci.

„Cercetările începute în anul 2012 de arheologii Florian Matei Popescu și Constantin Petolescu de la Institutul de Arheologie ‘Vasile Pîrvan’ din București aveau să confirme că amfiteatrul observat pe Columna lui Traian de lângă Colosseum, situată pe Via dei Fori Imperiali, a fost construit la Drobeta la începutul stăpânirii romane în Dacia în jurul anilor 106-107”, precizează Doinița Chircu.

Potrivit acesteia, amfiteatrul roman a fost descoperit întâmplător, în curtea muzeului unde se amenajase o expoziție de trovanți aduși din zona minieră Valea Copcii, pe locul unde urma să se construiască un pavilion expozițional în valoare de 51,7 milioane lei, din care 36,1 milioane lei proveneau de la Uniunea Europeană.

„A fost un eveniment de senzație descoperirea amfiteatrului despre care, în literatura de specialitate, dar și în izvoarele literare (Ptolemeu III, 8; Tabula Peutingeriana VII) și epigrafice, se povestește că a fost utilizat atât pentru antrenarea soldaților romani, cât și pentru luptele cu gladiatori. Există indicii că el a fost folosit până la începutul secolului al IV-lea”, a relatat Chircu. 

Amfiteatrul era o construcție de tip circular, cu dimensiuni mult mai mici decât Colosseumul din Roma, de 36×36 metri pătrați, care deservea garnizoana staționată în Castrul de la Drobeta, tribunele acestuia, din lemn, având o capacitate de aproximativ 1.500 persoane.

„În urma săpăturilor au fost scoase la lumină cele patru porți ale amfiteatrului. O altă descoperire de senzație în această incintă o reprezintă și ruinele unei așezări medievale, a cărei temelie s-a pus peste zidurile din piatră de râu și de calcăr ale acestuia”, a spus Chircu.

Așezarea respectivă, a susținut Doina Chircu, este contemporană cu Cetatea medievală a Severinului, secolele XIII-XIV, unde există urmele unui cimitir și a unor bordeie în incinta cărora s-au descoperit obiecte de ceramică și din fier.

În perioada celor două campanii arheologice de săpături în perimetrul amfiteatrului militar roman de la Drobeta a fost scoase la iveală terme romane, un bazin și conturul câtorva încăperi cu aducțiune de apă rece și apă caldă. „În apropierea podului lui Traian romanii au concentrat mult mai multe obiective strict necesare pentru paza Castrului și supravegherea părții de sud a Daciei. Băile romane, de unde se trimetea apa și la amfiteatru, au fost distruse când s-au efectuat lucrările de construcție ale căii ferate Craiova-Timișoara”, a completat Chircu. 

Ea consideră că amfiteatrul militar roman de la Drobeta este o descoperire de senzație, care vine să explice o parte din tainele nedescifrate de pe Columna lui Traian.

„De aceea ne-am propus să conservăm acest forum roman, să-l adăugăm pe lista obiectivelor Parcului ansamblului muzeal al regiunii Porților de Fier și să-l valorificăm ca produs cultural de o valoare inestimabilă”, a spus Chircu.

Directoarea Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin a mai arătat că amfiteatrul descoperit reprezintă o filă din istoria neamului românesc, care, cunoscută fiind apariția lui pe Columna lui Traian, probează valoarea istorică a acesteia din urmă, considerată de profesorul Ion Dumitriu Snagov, în anul 1996, în Monumenta Romaniae Vaticana, drept o cronică, „unul dintre cele mai valoroase documente epigrafice din epoca romană care vorbește despre originea și identitatea poporului român”.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *