Peștera Ponicova – Defileul Dunării

Divertisment

Cunoscută dintotdeauna locuitorilor Clisurii, Peștera Ponicova mai este numită Peștera de la Gura Apei și chiar Peștera Liliecilor, ce face referire, în special, la Galeria Liliecilor și la sala Mare, mai des vizitate de turiști, se arată în volumul ”Peșteri din România” (1976). Primele cercetări de natură geologică au fost făcute de M. Munk, în 1872, iar cele de natură faunistice în 1929, de către R. Jeannel.

Primul plan topografic al peșterii a fost realizat între 1962-1963, de către Șt. Negrea, A. Negrea și L. Botășăneanu. Tot ei au început cercetări extensive organizate, iar în anii 1965-1969, primii doi au efectuat un studiu intensiv asupra biocenozelor cavernicole. În 1966-1967 I. Povară, N. Schmidt și A. Petcu au întocmit primul profil al peșterii.

Peștera Ponicova este cea mai mare și spectaculoasă peșteră din Defileul Dunării, având o lungime de 1.660 de metri, potrivit www.cjmehedinti.ro. Cavitatea, parțial fosilă, parțial subfosilă, este, în fapt, o străpungere hidrologică realizată de pârâul Ponicova în peretele calcaros al versantului stâng al Dunării — masivul Ciucaru Mare — la o altitudine relativă de 60 de metri. Peștera este situată lângă satul Dubova, județul Mehedinți.

Peștera are trei căi de acces — intrarea principală, cea mai accesibilă, este situată în Cheile Ponicovei create de pârâul cu același nume, unde se ajunge din DN 57. După escaladarea blocurilor enorme de prăbușire aflate mai ales la începutul galeriei se înaintează aproape 500 de metri pe sub tavanul înalt până la 26 m, la lumina difuză care pătrunde foarte adânc în interior. La jumătatea tunelului există o pantă destul de abruptă de cca 30 de metri, la capătul căreia se află Galeria Concrețiunilor, care se continuă printr-un sistem de galerii mai mici. Înainte de prima bifurcație se află Sala Coloanelor unde de-a lungul timpului, picăturile de apă au creat stalactite și stalagmite de forme și mărimi diferite, domuri și coloane, podeaua de calcită albă, perle de cavernă, draperii etc., potrivit www.primariaorsova.ro.

Pornind tot din Cheile Ponicovei, de lângă intrarea prin tunel, se urcă panta de grohotiș din dreapta până la o potecuță care duce la intrarea în Galeria Liliecilor. Această galerie se deschide într-o sală enormă lungă de peste 100 de metri, lată de vreo 60 și înaltă de peste 30 m. Pe podeaua ei există blocuri de prăbușire, gropi, concrețiuni și movile de guano provenit de la niște colonii de lilieci relativ mari. De aici se poate intra într-un sistem de diaclaze, în pantă și plin de argilă ce aparține Galeriei cu Argilă. Tot de aici se desface Galeria Scării, care conduce deasupra Galeriei Ogașului Ponicova.

O a treia intrare se află venind de pe Dunăre, la care se ajunge cu șalupa, parcurgând 500 m pe sub peretele Ciucarului Mare până la gura peșterii.

Peștera este o cavitate caldă (peste 11 grade Celsius iunie-octombrie), umedă (94-100% în profunzimea galeriilor), parcursă de curenți care uneori sunt destul de puternici.

Prezintă interes însă și din punct de vederea biospeologic, paleontologic și arheologic (în Sala Mare s-a găsit un fragment de ceramică hallstattiană cu caneluri).

Din momentul în care intră în România pe la Baziaș, Dunărea formează unul dintre cele mai fascinante trasee din cei 2.860 km ai săi, pe care îi străbate de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră. Este vorba despre Defileul Dunării sau Clisura Dunării, cu o lungime de 135 km, ce începe de la Moldova Noua și se încheie la Gura Văii, partea cea mai impresionantă reprezentând-o Orșova și „Cazanele Dunării”, situate pe raza localităților Eșelnița și Dubova, potrivit www.clisuradunarii.eu.

În această zonă, Dunărea este forțată să treacă printre munți îngustându-se până la lățimi cuprinse între 180-250 m, iar adâncimea apei poate atinge 100 m. Totodată, curenții din adâncuri sunt extrem de puternici, la suprafață apa părând că fierbe, de unde și denumirea de cazane. Cazanele Mari se întind pe o lungime de 3,8 km, între Plavișevița și bazinetul Dubova, fiind formate din masivul calcaros Ciucaru Mare (318 m), ai cărui pereți abrupți mărginesc latura stângă a fluviului și dealul Știrbatul Mare (Veliki Strbac — 768 m), pe malul sârbesc. Cazanele Mici, cu o lungime de 3,6 km, se află între bazinetul Dubovei și Ogradena. Ele sunt străjuite de Ciucaru Mic (313 m) și Știrbatul Mic (Mali Strbac — 626 m) pe teritoriul Serbiei. AGERPRES

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *