Palatul cultural Teodor Costescu din Drobeta Turnu Severin, bijuterie arhitecturală protejată de UNESCO

Divertisment

Profesorul și omul politic Teodor Costescu, membru al Academiei Române, a început lucrările de construcție a Palatului cultural în anul 1912, când a fost ales președinte al Societății ,,Teatrul orașului Turnu Severin’, al cărui unic scop a fost realizarea unei construcții impunătoare, sub acoperișul căreia să se adune ,,laolaltă’ toate entitățile culturale ale orașului.

Întrucât subscripția publică lansată nu avea să acopere cheltuielile estimate pentru realizarea edificiului cultural, proiect realizat de arhitectul Grigore Cerchez, Costescu își va vinde o parte din pământurile deținute în localitatea mehedințeană Vînjuleț.

Viceprimarul municipiului Drobeta Turnu Severin, Marius Screciu, precizează pentru AGERPRES că, în 1916, războiul a găsit clădirea la ,,roșu’, dar acoperită. Potrivit acestuia, după înfăptuirea României Mari, Teodor Costescu a reluat lucrările întrerupte, dar, cum banii se sfârșiseră, este obligat, pentru a-și vedea visul împlinit, să înceapă demersuri pentru atragerea de resurse financiare de la negustorii bogați ai urbei și de la Guvern, dar și să contracteze un împrumut de la Banca Națională.

,,La 30 noiembrie 1924, Palatul cultural, care avea mai târziu să-și adauge la titulatură și numele ctitorului său — Teodor Costescu, a intrat în circuitul public. El era destinat tuturor românilor din Balcani. În primii ani după inaugurarea clădirii, deveniseră funcționale biblioteca, un cinematograf, sala de teatru, universitatea populară, o sală de festivități și Muzeul Dr. C.I. Istrati. Primul director al noii instituții a fost numit preotul cărturar Coriolan Buracu’, a explică Screciu.  

El mai spune că documentele vremii consemnează faptul că biblioteca a luat ființă în anul 1925 prin donația „fiului județului Mehedinți”, Ion I.G. Bibicescu, guvernator al Băncii Naționale, născut în satul Cerneți, din apropierea Drobetei de azi. Colecția de cărți însuma 40.000 de volume cuprinse în 19 cataloage, repartizate pe specialități.

El a adăugat că sala de cinematograf, cu o capacitate de 450 de locuri,  a fost amenajată cu scopul asigurării unor venituri care să poată acoperi cheltuielile de administrare și întreținere ale clădirii, vizionarea primului film proiectat aici — Țângăcușa de la Iatac — având loc la 15 octombrie 1924.

Prima reprezentație pe scena teatrului a avut loc în data de 30 noiembrie 1924, când Trupa Teatrului Național din București, în frunte cu artiștii mehedințeni Victor Antonescu și Ion Sârbu, au jucat ,,Napasta’ de I.L. Caragiale.

De menționat faptul că sala de spectacole, cu o capacitate de 700 de locuri, cu loji și balcoane, cu o uriașă scenă rotativă, unică în țară, a putut fi terminată cu banii pe care T.Costescu îi va primi după vânzarea casei al cărei proprietar era din orașul Turnu Severin, el urmând să se mute și să locuiască într-una din camerele dinspre nord ale Palatului cultural ( lângă cea în care a fost ținut sub arest, în luna mai 1925, Corneliu Zelea Codreanu, acuzat pentru împușcarea Prefectului de Poliție din Iași).

Prima conferință publică la Universitatea Populară s-a organizat la 30 noiembrie 1924, când Ministrul Sănătății Publice de atunci, N.N. Săveanu, avea să țină o prelegere despre ,,pericolul ce-l prezintă pentru oameni nerespectarea normelor de igienă personală obligatorie’.

,,Muzeul Dr. C.I. Istrati s-a aflat în aripa nordică de la etajul I, spre mirificul parc al trandafirilor. El a fost transferat la Turnu Severin, mai precis în incinta Liceului Traian, de la Câmpina, în anul 1897. Era un muzeu general al Țării Românești — Vechiul Regat și, prin inventarul și diversitatea pieselor din colecțiile dăruite de custodele său, a atras mii de curioși. Unele dintre piesele numismatice, bibliofile și arheologice au fost expuse și la expoziția din 1906 din Parcul Carol I, organizată chiar de acesta în calitate de Comisar al Guvernului’, a precizat Screciu.

În context, edilul a arătat că salonul de festivități se afla la parter în partea de apus a Palatului Cultural. În perioada comunistă el avea să se numească Sala oglinzilor. Acesteia i se adăugase o terasă enormă care oferă și astăzi o perspectivă spectaculoasă a Parcului Rozelor și a unui sector al Dunării.

Istoria Palatului Cultural Teodor Costescu din Drobeta Turnu Severin, datorită grandorii sale și evenimentelor care s-au desfășurat sub acoperișul său — la împlinirea a 20 de ani de la punerea pietrei de temelie a participat însuși Regele Carol II , voievodul culturii românești — a fost declarat monument istoric protejat și a fost introdus pe lista UNESCO.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.