Sunt multe informațiile din vechime stocate în memoria arhivelor despre orașul Cerneți (1658-1885), azi sat al comunei Șimian, care ar trebui corectate. Dacă specialiștii ar face asta ar schimba pagini întregi din istoria României.
Primarul comunei Șimian, Constantin Trușcă, susține pentru AGERPRES că și informațiile referitoare la Tudor Vladimirescu trebuie rescrise. Primul reper al biografiei acestuia se referă la data nașterii. Marea majoritate a istoricilor, printre aceștia aflându-se C.D Aricescu, Andrei Oțetea, G.D. Iscru și S.I. Gârleanu, susține că Tudor s-ar fi născut „pe la anul 1780”.
„Interpretând recentele date istorice aflate în arhive, se poate afirma fără niciun fel de ezitare că Tudor Vladimirescu a văzut lumina zilei în anul 1766. Conform unui document emis la 1/13 decembrie 1801, la vârsta de 25 de ani, căpitanul de panduri a cumpărat zece stânjeni de moșie în hotarul Gîrbești. Controversată este și data când Tudor Vladimirescu a intrat în familia boierilor Glogoveanu și numit administrator la două dintre moșiile Glogova și Baia de Aramă. Or, la vârsta de 15 ani el nu putea avea o asemenea responsabilitate”, precizează Trușcă.
Un alt aspect care ar trebui clarificat și se referă la paternitatea viitorului „comandir” este legat de un „amănunt biografic discret”: A fost sau nu Tudor copilul nelegitim al boierului Ioniță Glogoveanu?
„Altfel nu s-ar explica de ce la Biserica Sf. Nicolae din Cerneți, pe zidul dinspre apus al pronaosului, unde este pictată familia ctitorului Ioniță Glogoveanu, apare și Tudor. Este o descoperire de senzație făcută în luna octombrie 2014 de un profesor din localitate, Florin Grigore Dudaș. Istoria consemnează că boierul menționat oficial a avut doi copii, pe Nicolae și pe Stăncuța. Deci, lângă Nicolae nu avea altcumva să apară o slugă fără vreo filiație cu ceilalți membri ai familiei”, este de părere primarul Constantin Trușcă.
Potrivit acestuia, istoricii trebuie să cerceteze cu temei documentele vremii și în ceea ce privește locul de unde a pornit Revoluția din 1821. Până acum se știe că Padeșul ar fi locul de unde pandurii, în 23 ianuarie 1821, după lansarea celebrei Proclamații prin care „norodul” este înștiințat asupra obiectivelor mișcării, au plecat spre București pentru a-l așeza pe Tudor domn pământean.
„Nu putem admite acest lucru. Studiind izvoarele documentare reiese că Tudor, la 21 ianuarie 1821, a plecat de la București cu 40 de arnăuți și panduri, trece Oltul și ajunge la Cerneți. Până acum se menționează prin diferite lucrări dedicate acestuia că ultima dată când ar fi trecut pe aici este 29 ianuarie 1821. De la Padeș, Tudor nu se mai putea întoarce de la Cerneți. În cula și casele sale din Cerneți el depozitase încă din perioada 1819-1820 arme și muniție care trebuiau luate și cu care trebuiau înarmați tinerii care se alăturau oștirii în fruntea căreia a plecat tot spre București”, a declarat Constantin Trușcă.
El a explicat că la Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneți, construită în anul 1800, deja se aflau în jur de 100 de panduri. Există dovezi arhivistice care susțin că Tudor a văzut pentru ultima oară în 21 ianuarie 1821 proprietățile sale din Cerneți.
Acestea, în următoarele două decenii sunt înstrăinate creditorilor, rămân comunității sau rămân în paragină. Cula de sub dealul Curila a fost dată înspre administrație Primăriei orașului Cerneți. După 1990 a fost revendicată de urmașii unui boier care, se afirma, l-ar fi împrumutat pe Tudor Vladimirescu cu niște bani și acesta nu i-a mai înapoiat așa cum promisese, la o lună după „zaveră”, întrucât a fost trădat și omorât în noaptea de 26 spre 27 mai 1821.
„Și în anii care au urmat după acest eveniment tragic pentru erou și dramatic pentru neamul românesc, aproape toată averea lui Tudor Vladimirescu s-a risipit. În Cerneți a rămas doar cula, între anii 1914-1916 a fost folosită în scopuri militare. Un timp a fost abandonată. În 24 august 1959 a devenit muzeu închinat vieții lui Tudor și Revoluției din 1821. După 1989 aceasta, din lipsă de bani, a început să se ruineze. Se afla în patrimoniul Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin, de unde a fost preluată, în 2013, de administrația publică locală”, a precizat primarul Constantin Trușcă.
Proiectul de reabilitare a Culei lui Tudor Vladimirescu prevede înlocuirea șarpantei, conservarea pereților interiori și exteriori, refacerea podelelor, introducerea energiei electrice și amenajarea unei expoziții permanente cu aspecte din viața marelui pandur. Execuția lucrărilor și introducerea Culei lui Tudor Vladimirescu în circuitul cultural-turistic se va face cu bani europeni.
„Cula lui Tudor Vladimirescu trebuie să rămână în istorie. Ea este locul care ne leagă de trecut. Dacă nu am respecta și cinsti pe cel care a luptat pentru idealurile neamului, fără îndoială, rădăcinile noastre s-ar usca”, a conchis primarul comunei Șimian, Constantin Trușcă.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.